Propolisul: efecte terapeutice ale propolisului în diferite afectiuni
Propolisul este marea speranta a farmaciei moderne, care are drept obiectiv prepararea de principii active suta la suta compatibile cu sistemul de aparare si protectie al organismului uman. Este speranta de a produce medicamente cu adevarat performante în tratarea cancerului în general. Cercetatorii care studiaza albinele au constatat ca stupul este habitatul cel mai steril datorita propolisului.
Remedii naturiste pe baza de propolis si aplicarea acestora în tratamentele afectiunilor sunt cunoscute si folosite de peste 5.000 de ani. Cu toate acestea, natura lui este si astazi învaluita în mister. Pâna în prezent se cunosc cca 20 de actiuni farmacologice si peste 200 de substante active. Propolisul este o substanta cleioasa, puternic aromata, de diferite culori. Are rolul de a apara viata coloniei sub raport fizic, chimic si biologic. Este folosit împotriva daunatorilor: microbi, mucegaiuri, fungi sau insecte si animale mici (soareci de ex.), care sunt omorâte de catre albine si apoi mumificate într-un învelis de propolis.
Din punct de vedere biologic, propolisul este un produs de cules, digestie si secretie al albinelor, din aceeasi categorie cu mierea si polenul. Este cules de pe cel putin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop si de arin, de pe frunzele, mugurii si scoarta coniferelor si a plopilor, a salicaceelor (salcii) si a prunilor. Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara.
În conditii obisnuite, actiunea farmacologica a propolisului, scade rapid odata scos din stup si mai lent dupa primele 2-3 ore, pentru ca, în functie de conditiile de pastrare, activitatea utila sa dispara dupa 1-3 ani.
În tara noastra, propolisul se comercializeaza sub forma bruta, în piete sau în magazinele specializate. Mentionam ca exista sortimente deosebit de valoroase, cum ar fi propolisul de delta, cel de conifere, de lunca, etc.
Propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila între verde, maro ?i negru, având miros aromat de rasini si balsamuri. Punctul de topire este situat între 70 - 120 °C. La temperatura de 37 °C se înmoaie, iar la temperaturi scazute este casant.
Propolisul este compus din:
- rasini vegetale si balsam de diferite compozitii (55%). Balsamurile sunt substante naturale lichide sau semi-lichide obtinute din scoarta unor arbori;
- ceara (7-35%), care este de natura vegetala;
- uleiuri eterice(10%) denumite si volatile, esentiale, sunt substante ce confera propolisului arome specifice;
- polen (5%);
- acizi grasi (4-20%);
- flavonoide si secretii ale glandelor salivare ale albinelor, fermenti, aminoacizi;
- derivatii flavonici, acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv si Gram negativ);
- substante antibiotice;
- aminoacizi liberi: prolina si arginina;
- vitamine: A, B, E, PP;
- microelemente: siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu, zinc, mangan.
Constituientii farmacologici activi din propolis se gasesc în fractiunile solubile în solventi organici (cel mai folosit este alcoolul etilic). Cei mai importanti constituienti sunt flavonoizii în care intra flavonele, flavonolii si flavononele, compusii fenolici si aromatici.
Precautii terapeutice:
Interzis a se consuma de persoane alergice. Apar pareze temporare
Datorita compozitiei sale complexa, necunoscuta în mare parte, exista posibilitatea ca unele sortimente de propolis sa contina substante toxice, ca urmare unor culesuri în zone poluate sau contaminate cu microorganisme rezistente la propolis, cu pesticide si cu alte impuritati fizice sau chimice care îl pot face nociv, sau chiar sa genereze actiuni adverse. Din aceasta cauza recomandam o testate prealabila a sortimentului care urmeaza sa fie folosit în aplicarea în scop medical.
În caz de intoleranta, va recomandam utilizarea mugurilor de plop si a tincturii de muguri de plop. Sunt un bun înlocuitori si sunt bine tolerati de persoanele alergice la propolis si preparate.
Preparate pe baza de propolis:
Aerosoli cu propolis
Se folosesc 15-20picaturi de solutie alcoolica(tinctura) de propolis diluata cu apa distilata în proportie de 1/1. Se fac 2 sedinte pe zi a cîte 5 minute fiecare pe o durata de 15-20 de zile.
Tinctura de propolis
Tinctura de propolis este un extract alcoolic care contine 30%(15%) propolis.
Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului este tinctura de propolis.
Tinctura de propolis se obtine prin introducerea propolisului fin maruntit în alcool de 85-95* Cel mai recomandat este alcoolul de secara. Pentru ca propolisul sa poata fi usor maruntit, trebuie tinut în congelator.
Din 200ml alcool de 90*si 60gr(30gr) propolis, se face o solutie alcoolica de 30 %(15%) Se pastreaza la întuneric timp de 7-10 zile, perioada în care timp se agita din când în când.Se observa ca extractul alcoolic are o culoare închisa maro-rosiatica, iar pe fundul vasului sau depus particulele de propolis si ceara nedizolvate. Se filtreaza de doua ori printr-un pachet alcatuit din doua tifoane cu vata la mijloc. În urma filtrarii rezulta rezulta un lichid clar de culoare maro sau rosiatica. Se pastreaza în sticle închise ermetic, de culoare închisa.
Tinctura se administrează cel mai bine pe zahăr, pâine sau cu miere. Uneori administrat cu apa sau direct în gura, anumiti constituienti ai tincturii este posibil să precipite. Înainte de administrare faceţi un test.
Tinctura se administreaza dimineata, 10-15 picaturi la copii si 30-50 picaturi la adulti. Timp de o jumatate de ora nu se mai manânca si nu se mai bea nimic, pentru a se forma pelicula de ceara. Seara, înainte de culcare, se ia din nou, in aceeasi cantitate si cu aceeasi specificatie: cel putin o jumatate de ora sa nu se bea nimic si sa nu se consume niciun aliment. Acest tratament se administreaza timp de 10 zile, dupa care urmeaza 10 zile de pauza, pentru ca mai apoi sa se repete cura de 10 zile si tot asa, pâna încep sa se vada efectele tratamentului, si bineînteles, in functie de recomandarile medicului. Tinctura se administrează cel mai bine în amestec cu miere, pe zahăr sau pâine. Apa poate precipita unii componenţi ai propolisului
Tinctura în cosmetica: daca tinctura se picura pe o farfurie si se lasa sa se evapore alcoolul, se poate obtinepasta de propolis, care, amestecata cu alte ingrediente poate fi folosita cu succes in uz cosmetic.
Extractul apos
Propolisul se diluează în apă în cantităţi. Trebuie măcinat foarte fin şi amestecat cu apă în raportul 1:10. Se consumă după 10 ore.
Extractul moale de propolis se obţine din tinctura de propolis pusă într-un vas larg, lăsând să se evapore alcoolul.
Extract uleios de propolis
Se prepara, din 10 g propolis combinate cu 200 g ulei de masline sau 100 g unt. Amestecul se încalzeste usor pe baie de abur, timp de 90-120 minute, la 50 grade, amestecând continuu. Apoi se filtreaza si se pastreaza la loc întunecos si racoros.
Unguentul de propolis
Într-o cescuta (50 ml) de untura încinsa pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctura de propolis si o bucatica de ceara de marimea unei alune, dupa care se amesteca încontinuu vreme de 10 minute. Se ia de pe foc untura, dupa care se amesteca în continuare pâna când se întareste. Preparatul se pastreaza la frigider, folosindu-se extern contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor si a ranilor usoare, contra eczemelor (mai ales a celor uscate).
Pudra de propolis. Propolisul la temperatura camerei are consistenţa plastilinei. Pentru a-l putea măcina fin (cu o râşniţă), el trebuie răcit, ca să devină sticlos, casant. Pudra astfel obţinută se păstrează în vase de culoare închisă, într-un loc întunecos şi răcoros (dacă ajunge la căldură devine iarăşi compact, gumos).
Apa de propolis
Asa cum afirmam anterior, în contact cu apa, propolisul precipita si devine insolubil, pierzând astfel cea mai mare parte din calitatile sale. Totusi, cercetarile arata ca o solutie obtinuta din cinci lingurite (aprox. 25 ml) de tinctura de propolis la un pahar de apa (200 ml) are efecte terapeutice în anumite cazuri, când tinctura simpla nu poate fi folosita, deoarece are o actiune prea dura asupra tesuturilor. Apa de propolis, obtinuta în proportiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente în combaterea stomatitelor si a cariei dentare (se fac clatiri atente ale gurii dupa fiecare spalare pe dinti), precum si în tratarea unor afectiuni genitale la femei (leucoree, cervicita).
Mierea propolizata
Se obtine prin combinarea unei lingurite de tinctura de propolis cu 3 lingurite de miere. Este un produs recomandat copiilor, carora li se va administra jumatate de lingura de 3 ori pe zi, pentru întarirea sistemului imunitar, pentru combaterea infectiilor respiratorii si intestinale.
Aceste forme de preparare a propolisului, pot fi folosite ca bază pentru produsele: spray, inhalaţii, alifii, creme etc.
Tratament profilactic si de întretinere.
Se administreaza dimineata:
10-15 picaturi la copii si 30-50 picaturi la adulti, diluate în putina apa ori puse pe putin zahar sau pe o bucata de pâine dupa care, timp de o jumatate de ora nu se mai manânca si nu se mai bea nimic, pentru a se forma pelicula de ceara. Seara, înainte de culcare, se ia din nou, în aceeasi cantitate si cu aceeasi specificatie: cel putin o jumatate de ora sa nu se bea nimic si sa nu se consume niciun aliment. Acest tratament de administreaza timp de 10 zile, dupa care urmeaza 10 zile de pauza, pentru ca mai apoi sa se repete cura de 10 zile si tot asa, pâna încep sa se vada efectele tratamentului, si bineînteles, în functie de recomandarile medicului.
Afectiuni si tratamente cu propolis:
Propolisul nu da efecte secundare. Se poate folosi în general acolo unde medicamentele preparate din plante sau din alte materiale sintetice nu au dat rezultate.
Nu se recomanda persoanelor alergice. Pentru a depista daca sunteti alergic la propolis, luati înainte de începerea tratamentului o cantitate de 3 -5 g seara, înainte de culcare. Se continua testul si dimineata cu 20 picaturi de tinctura pe stomacul gol.
Afectiuni infecto-contagioase: gripa(în faza incipienta), febra tifoida, meningite etc. Se utilizeaza solutie alcoolica 20-30%, câte 30 de picaturi de 3 ori înainte de masa.
Afectiuni O.R.L.: amigdalite, laringite, traheite, sinuzite, otite, rinite etc, prin tamponare cu unguent în nas, spray, gargara, aerosoli din solutie alcoolica 5% sau mai direct se mesteca 5-20 g propolis pe zi.
În oftalmologie: în conjunctivite. Se utilizeaza solutie de propolis 5 -10% în apa calda. Se pun 3 -5 picaturi de filtrat de culoare galbuie bruna în fiecare ochi. Usturimea este suportabila.
Afectiuni respiratorii: traheite, bronsite, tuberculoza. Tratament sub forma de aerosoli 10% solutie apoasa sau tinctura 20% de 3 ori pe zi, câte 30 de picaturi si de doua ori pe saptamâna inhalatii. Rezultate foarte bune în aceste afectiuni s-au obtinut folosind miere propolizata (miere în amestec de 3/1 cu tinctura de propolis). Se va lua dupa masa câte o lingura din amestec de câte ori va fi nevoie.
Afectiuni ale aparatului circulator: hipertensiune si arteroscleroza, sub forma de tinctura 30%, câte 30 de picaturi dimineata pe nemâncate pâna la vindecare.
Afectiuni digestive si intestinale: gastroduodenal, enterite si colite, câte 40 picaturi de tinctura 30% dimineata pe nemâncate; în dureri de stomac si boli virotice ale stomacului câte 30 de picaturi în 100 ml apa sau lapte dimineata, în parazitozele intestinale, câte 10 picaturi, de 2 ori pe zi, înaintea meselor principale.
Afectiuni ale ficatului: câte 40 picaturi, de doua ori pe zi, în 100 ml apa sau lapte, înaintea meselor cu o ora;
Afectiuni urologice si de prostata: rinichi, cai urinare, vezica urinara, prostata. Tratamentul se face cu câte 40 de picaturi, de 2 ori pe zi, în 100 ml apa calda, înainte de mese cu o ora, sau se sug 5-10 g propolis pe zi timp de 30 de zile sau 1-2 supozitoare de propolis pe zi (3-5 g propolis pentru un supozitor)
Afectiuni ginecologice: vaginite si metrite ulceroase. Se aplica prin tamponare o data pe zi solutia alcoolica 3-15%.
Afectiuni dermatologice: pomada 30% de doua ori pe zi, timp de 2 6 zile, în eritrodermia descuamativa si eritem seboreic se aplica pomada cu 20% propolis. În eczeme, neurodermite, ulcer varicos, fisuri anale, hemoroizi, arsuri si degeraturi, se foloseste solutia alcoolica sau unguent cu 20% propolis.
Pentru combaterea bataturilor si negilor, se aplica în pansament timp de mai multe zile o bucata de propolis topit.
Cancer: numeroase studii si experimente efectuate în diverse laboratoare de medicina experimentala si spitale din întreaga lume au dat rezultate foarte bune în ceea ce priveste folosirea extractelor alcoolice de propolis, folosite atât intern cât si extern. Folosit intern, 30-50 de picaturi de tinctura administrate de 4 ori pe zi, propolisul împiedica dezvoltarea celulelor maligne, creste capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celulele canceroase, ajuta la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Rezultate bune s-au obtinut cu tratamentul intern cu propolis în tratarea cancerului la sân, a cancerului de colon si genital, a melanomului malign, a metastazelor pulmonare si hepatice.
În cancerul mamar si al organelor interne se foloseste supt sau mestecat 5 -10 g pe zi sau sub forma de tinctura 20 -30% câte 30 de picaturi, înainte de mese, timp îndelungat. În cancerul de piele se foloseste alifie de concentratie 20% propolis.
Indicatii generale de utilizare a tincturii de propolis:
Uz intern:
.
1. Adjuvant în febra tifoida, meningita (adjuvant), boli infectioase însotite de febra: se ia 1 lingurita de propolis de 3 ori pe zi
2. Adjuvant în hepatita de toate tipurile: se iau 30 de picaturi de tinctura de propolis în miere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul dureaza 3 luni.
3. Astmul infectios si abcesul pulmonar: se utilizeaza tinctura de propolis 30%, din care se iau 15-30 de picaturi de 3 ori pe zi, înainte de masa pe pâine uscata, într-o cura care dureaza pâna la vindecare. În astmul bronsic se recomanda sedinte de aerosoli cu tinctura de propolis 7-8%(a se vedea prepararea tincturii si se vor modifica cantitatile si proportiile pentru concentratia respectiva). Se fac 2 sedinte cu o durata de 5 minute, într-o cura de 15-30 de zile
4. Cardiopatia ischiemica si anghina pectorala, cu aritmii si insuficienta cardiaca: se recomanda tinctura de propolis 30%, câte 10 picaturi de 2-3 ori pe zi dupa masa, timp de 15 zile pe luna.
4. Emfizemul pulmonar, pneumonie, silicoza, tuberculoza pulmonara si extrapulmonara: Se foloseste tinctura de propolis 20% din ca se iau 30 picaturi de 3 ori pe zi. Se fac inhalatii de 2 ori pe zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere de salcâm si macerat de usturoi(125g catei tocati în125 ml alcool de 90 grade si macerati timp de 10-15 zile
3. Enterita, colita acuta si cronica, infectii virale la nivelul intestinului si al tubului digestiv în ansamblu: se iau 50 de picaturi de tinctura de propolis într-o lingurita de miere sau pe o bucatica de pâine, de 3-4 ori pe zi
4. Guturai, gripa în faza incipienta, dureri de gât (traheita, faringita), bronsita cronica, tuse uscata, tuse chintoasa, tuse convulsiva: se iau 5-6 lingurite pe zi dintr-un amestec format din jumatate de lingurita de tinctura si o lingurita de miere
.5. Hipertensiune, ateroscleroza cu reducerea colesterolului rau din sânge: se combina în proportii egale tinctura de propolis cu tinctura de usturoi (allium sativum). Se administreaza 30-50 de picaturi de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, înainte de mesele principale. Amestecul de tincturi se poate lua ca atare sau cu miere.
6. Infectii cu protozoarul Giardia lambria: se ia o lingurita de tinctura pe o bucata de pâine de 3 ori pe zi, înainte de mesele principale. Tratamentul dureaza o saptamâna si se poate relua la nevoie.
7. Nefrita, pielo-nefrita, cistita, infectii reno-urinare în general: se ia 1 lingurita de tinctura de 3-4 ori pe zi. Tratamentul dureaza 5-7 zile.
8. Prostatita, adjuvant în adenomul de prostata: se iau 50 de picaturi de tinctura de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. O cura dureaza 3 luni si se reia la nevoie.
9. Tulburari de menopauza: vreme de un an se face un tratament cu tinctura de propolis. Se iau 20 de picaturi amestecate cu o lingurita de miere de 3 ori pe zi, dimineata, la prânz si seara.
10. Ulcer: La gastrite hiperacide si ulcere(gastric si duodenal), se pun 30 picaturi de tinctura de propolis 20% pe o felie de pâine alba si uscata. Se mesteca bine si se înghite pe stomacul gol. Se administreaza de 4 ori pe zi. Acest tratament are efecte cicatrizante si de reglare a secretiei sucurilor acide(din acest motiv nu se consuma fara pâine).
Uz extern:
1. Amigdalita, faringo-amigdalita, laringita: o bucatica de vata pusa în vârful unei mici baghete se înmoaie bine în tinctura de propolis. Se aplica cu ajutorul acestui dispozitiv tinctura direct pe locul afectat. Efectele sunt rapide.
2. Cancer mamar (adjuvant), cancer al pielii (adjuvant): se înmoaie un tampon de vata în tinctura de propolis, dupa care se stoarce foarte încet deasupra locului afectat, lasând preparatul sa scalde locul si sa se întareasca de la sine. Se reia operatia de 3-4 ori la intervale de 2-3 minute, dupa care se lasa zona tratata sa se zvânte la aer. (a se vedea si combinatia de tincturi de la tratamentul alunitelor si negilor, care este extrem de activ si în cancerul de piele si în tumorile exteriorizate).
3. Rani deschise, arsuri de toate tipurile: se aplica întocmai tratamentul de mai sus, de la cancerul pielii. În cazul ranilor se face o dezinfectie prealabila cu alcool.
În arsurile usoare se fac aplicatii cu unguent de propolis sau unguent de propolis si tataneasa. În arsurile grave se aplica tinctura de propolis - produce usturimi foarte puternice, dar efectele sale vindecatoare sunt uimitoare.
4. Eczeme infectioase: se aplica tinctura de propolis cu un tampon de vata în asa fel încât zona afectata sa fie cât mai mult timp scaldata de preparat, care va patrunde astfel cât mai mult în profunzime. Se vor face 2 asemenea aplicatii cu tinctura pe zi, dupa care locul se va lasa sa se zvânte vreme de o jumatate de ora. În cazul eczemelor uscate se va aplica ulterior o pelicula de unguent de tataneasa (symphytum officinali) sau galbenele (calendula officinalis).
5. Cosuri, acnee, furuncule, abcese, alunite, negi: se combina în proportii egale tinctura de propolis cu tinctura de tataneasa si tinctura de rostopasca. Se aplica acest remediu întocmai ca si la cancerul de piele Administrare interna: se ia de regula 1 lingurita de tinctura diluata într-o lingurita de miere, de 3-4 ori pe zi.
6. Herpes cu diferite localizari: se aplica pe locul afectat tinctura de propolis prin picurarea directa cu o pipeta, si nu prin stergerea cu un tampon de vata (deoarece propolisul tinde sa precipite mai rapid pe tampon), pâna se creeaza o mica crusta pe suprafata tratata. Se repeta procedura de 2-3 ori pe zi. Timpul de vindecare scade în 80% din cazuri de 3-4 ori, iar posibilitatea de recidiva se înjumatateste - asa suna concluziile unui studiu suedez efectuat în 1995.
sursa internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu