duminică, 16 septembrie 2012

Sucuri de legume cu puteri vindecatoare


Legumele consumate proaspete, sub forma de sucuri, sunt excelente pentru a-ti mentine sau reda sanatatea. Afla care sunt cele mai hranitoare sucuri de legume si ce poti trata cu ele!


1. Sucul de ridiche neagra te scapa de tuse
Un remediu dulce si reconfortant, sucul de ridiche neagra este ideal in caz de bronsite, tuse, viroze sau de gripe, datorita continutului mare de vitamina C si de calciu.
Cum sa-l folosesti: Dai o ridiche prin razatoare, o lasi trei ore, iar la sfarsit o storci pentru a obtine sucul. Este de ajuns sa iei sase lingurite de suc de ridiche neagra pe zi, ca sa-ti calmeze tusea si sa scapi de raceala sau de gripa.
Extrasfat: Copiii ar fi bine sa ia cate trei lingurite de suc pe zi.

2. Sucul de telina, depurativ natural
Pentru a elimina toxinele din organism, sucul de telina este exact ce ai nevoie. Stimuleaza transpiratia, drenarea bilei si elimina gazele intestinale.
Cum sa-l folosesti:In fiecare zi, bea cate trei pahare de suc de telina.
Extrasfat: Pentru eficacitate maxima, cura cu suc de telina este bine sa fie tinuta timp de 15-20 de zile.

3. Sucul de castraveti dizolva pietrele la rinichi
Racoritor, sucul de castraveti este un bun diuretic si da rezultate in bolile de rinichi, cum este litiaza renala.
Cum sa-l folosesti: Amesteci 200 ml de suc de castraveti cu 200 ml de suc de morcovi si de ridiche neagra, plus putina miere.
Extrasfat: La fel de bun este amestecul de suc de castraveti, morcovi si de sfecla rosie.

4.Sucul de cartofi trateaza ulcerul
Baut crud, sucul de cartofi cicatrizeaza mucoasele aparatului digestiv, indeosebi mucoasa stomacala, datorita mineralelor pe care le contine (cupru, calciu, magneziu), dar si unei enzime din celulele vegetale.
Cum sa-l folosesti: Pentru un gust usor de suportat, bea acest suc in amestec cu suc de morcovi. Pentru ulcer gastroduodenal, timp de o luna bea o jumatate de pahar cu suc, de patru-cinci ori pe zi.
Extrasfat: Pentru diabetici, este indicata o cura de zece zile cu acest suc.

5. Sucul de ardei gras intareste firele de par
Datorita continutului sau de siliciu, sucul de ardei gras intareste unghiile si radacina parului. De asemenea, il poti incerca si atunci cand te supara
crampele sau cand te simti balonat.
Cum sa-l folosesti: Cu o jumatate de ora inainte de mesele principale, bea cate un pahar cu suc de ardei gras, cu inghitituri mici.
Extrasfat: Sucul este mai eficient daca il combini astfel: o parte suc de ardei gras, doua parti de suc de spanac si doua de suc de morcovi.

6. Sucul de ceapa combate ateroscleroza
Una dintre cele mai raspandite afectiuni, ateroscleroza, manifestata prin ingrosarea peretilor arterelor, poate fi combatuta cu ajutorul sucului de ceapa.
Cum sa-l folosesti: In sucul obtinut dintr-un kilogram de ceapa rosie adaugi 300 de grame de miere. Tii sucul la frigider si iei din el 50 ml pe zi, timp de trei-patru luni.
Extrasfat: Un pahar de suc de ceapa pe zi, diluat cu putina apa, suc de telina sau de morcovi, alunga astenia.

7. Sucul de rosii, bun pentru inima
Acest suc are proprietatea de a micsora vascozitatea sangelui, prin urmare reduce riscul afectiunilor vasculare, precum cardiopatia ischemica sau insuficienta cardiaca.
Cum sa-l folosesti: Tine o cura de o luna, in care bei cate 200 ml de suc de rosii de trei ori pe zi.
Extrasfat: Sucul se bea imediat dupa preparare.

8. Sucul de sfecla scade tensiunea


Continutul mare de nitrati naturali pe care il are sucul de sfecla rosie dilata vasele de sange si-ti este de ajutor daca ai hipertensiune arteriala.
Cum sa-l folosesti: Bea cate un pahar de suc pe zi, in trei reprize.
Extrasfat: Bea suculcombinat cu alte sucuri, precum cel de morcovi.


9. Sucul de sparanghel, un bun diuretic
Cura cu suc de sparanghel este eficienta in cazul tulburarilor renale. Are actiune diuretica datorita unei substante numite sparanghina.
Cum sa-l folosesti: Se bea un pahar pe zi, indoit cu putin suc de morcovi.
Extrasfat: In combinatie cu suc de telina, alunga oboseala.

Sursa Mail

duminică, 5 august 2012

Medicina naturii


Medicina naturii




Va aduceti aminte? La sfarsitul veacului trecut, se prevedea ca secolul XXI va fi pentru omenire unul al SPIRITUALITATII, sau nu va fi deloc. Si iata-ne acum, in primavara anul 2012, in plin nou secol si in apropierea marii sarbatori a Pastilor. Suntem oare mai buni, mai intelepti, mai iubitori sau, cu alte cuvinte, mai spirituali decat acum zece sau douazeci de ani? Greu de spus, dar cu siguranta, suntem mai ingrijorati, mai bulversati de crize, de viitorul nostru si al copiilor nostri.

Si este acesta un lucru rau? Surprinzator, dar poate ca NU: mirajul surogatului de fericire consumista care se risipeste s-ar putea sa fie, de fapt, sansa noastra de a ne re-descoperi, de a deveni fericiti cu ceea ce suntem, si nu sa alergam dupa ceea ce am putea avea. Iar daca este vorba de propria noastra regasire, un moment ideal sa facem acest lucru este chiar acum, primavara, in Saptamana Mare, cand intreaga fire se innoieste si se purifica. Iar daca despre detoxifierea organismului am vorbit de zeci de ori, ar fi timpul sa dam acum intaietate unui altfel de purificare - a emotiilor. Iata, in continuare, si cateva metode concrete pentru realizarea
acestui proces de detoxifiere emotionala, inca atat de putin cunoscut noua, oamenilor de astazi:

Un strop de singuratate

Singuratatea este adesea considerata, pe nedrept, cumva sinonima cu nefericirea. Dar nu este asa. Din contra: singuratatea asumata, traita cum se cuvine, este chiar o terapie pentru suflet. Iar terapia aceasta va avea, in mod paradoxal, un efect maxim mai ales asupra celor carora le repugna singuratatea. Acesta este secretul: infruntati-va teama de singuratate si, daca aveti posibilitatea, izolati-va pentru o zi ori macar permiteti-va o ora de singuratate zilnica, in care sa va rugati, sa meditati ori sa va plimbati in parc sau pe strada.
Aveti grija ca atunci cand vreti sa fiti singuri sa nu va uitati la televizor, sa amanati discutiile telefonice si alte contacte care v-ar putea perturba aceasta stare. Ce se va intampla in singuratate? Gandurile, pana atunci oprite de permanenta interactiune cu ceilalti, vor iesi la suprafata si veti ajunge sa va cunoasteti mai bine. Este posibil sa va confruntati cu dureri ascunse, sa descoperiti temeri pe care ati fi vrut sa le uitati sau poate si aspiratii pe care ati ajuns sa le treceti cu vederea. Ele sunt parte din dvs. si puteti sa le ignorati, dar uneori este mai eficient sa le infruntati, inainte ca ele sa ajunga sa va domine insidios si sa va anestezieze planul sufletesc. Apoi, dincolo de faptul ca ne arata ce trebuie sa corectam in viata noastra, singuratatea ne mai ajuta sa descoperim ceva extrem de pretios si rar in zilele noastre...


Tacerea

Daca abtinerea de la mancare este postul trupului, atunci Tacerea este considerata postul mintii si al sufletului. Iar in traditia noastra populara si monastica, exista aceasta forma foarte subtila si eficienta de post al tacerii. Si nu este vorba de o abtinere de la vorba, demonstrativa ori incrancenata, ci de o tacere senina, in care cuvintele si gandurile se opresc, iar inima zambeste.
Taranii nostri, inainte sa mearga sa se spovedeasca, inainte sa mearga sa ia apa neinceputa sau sa culeaga plante de leac, taceau indelung, preferau sa mearga pe poteci ocolite, numai sa nu scape vreun cuvant unui drumet. Si in mod special, in traditia romaneasca straveche, Saptamana Patimilor este considerata o saptamana a tacerii, a contemplatiei, a asteptarii in curatenie a miracolului eliberator al Invierii.
Cum am putea acum, in zilele noastre agitate, intr-o lume a comunicarii, sa pastram tacerea? In primul rand, urmarind ca macar in perioada care a mai ramas din Post sa cautam sa vorbim doar strictul necesar si sa tacem cat mai des si mai mult. Nu trebuie sa cream conflicte, nici sa fim provocatori prin tacerea noastra. Ajunge doar sa gandim de doua ori sau de trei ori inainte de a spune ceva, sa zambim in loc sa spunem cuvinte de politete fara sir, sa ne gasim si alte mijloace de comunicare cu cei dragi decat cuvintele.
Gospodarii nostri de odinioara, in Saptamana Mare, isi curatau casele si gradinile in tacere, pregateau totul pentru sarbatoare, iar in aceasta munca sustinuta isi gaseau si linistea gandurilor. Si dupa o saptamana de liniste sufleteasca, urma spovedania si apoi, in prima zi de Paste, primeau lumina si bucuria. Si trebuie stiut ca intr-o profunda si senina tacere se produce si o extraordinara intarire a psihicului, a Sufletului, precum si o insanatosire spirituala spontana. Iar tacerea plina de bunavointa, de simtire, se transforma in rugaciune, in prezenta unui alt ingredient cu valoare de terapie...

Nemiscarea

De ce suntem stresati, de ce avem angoase, griji si temeri de tot felul? Pentru ca sub influenta stimulilor exteriori suntem intr-o permanenta miscare, intr-o permanenta agitatie si freamat, interior si exterior.
Iar aceasta agitatie este atat de generalizata, incat ni se pare ceva foarte firesc sa o adoptam ca stil de viata si ni se pare chiar de datoria noastra sa fim intr-o permanenta miscare si forfota, pentru a rezolva probleme care, de fapt, nu se termina. Dar daca ne-am opri, nemiscati, sa zicem pentru 10 minute, ce s-ar intampla? Faceti un experiment: retrageti-va intr-o camera in care sunteti siguri ca nu veti fi deranjati, gasiti-va o pozitie comoda si ramaneti complet neclintiti vreme de zece minute. In timpul asta puteti privi o icoana sau asculta o muzica armonioasa, sau puteti contempla o creanga proaspat infrunzita din fata ferestrei... Efectul va fi uimitor, mai ales daca veti persevera in aceasta metoda, menita sa ne centreze in noi insine, in propriul nostru suflet. Pentru ca trebuie stiut ca orice vindecare spirituala se produce prin aceasta centrare. Devenim agitati, tristi, tematori sau chiar bolnavi, atunci cand ne descentram, cand din cauza agitatiei continue ne pierdem legatura constienta cu propriul suflet si ne imprastiem. Ca sa ne vindecam, trebuie sa invatam ca, periodic, sa stim sa ramanem in nemiscare, fie ca este acasa, in fata unei icoane, in biserica, in fata altarului, sau poate chiar in natura, in fata unui copac. Pentru cei mai multi dintre noi, natura, vazuta cu candoarea unui copil, este un adevarat catalizator al detoxifierii si vindecarii emotionale, asa cum vom vedea.

Redescoperirea naturii

Se face printr-un proces caruia psihologii i-au dat un nume destul de pretentios: personalizare. Acest procedeu, in ciuda numelui sofisticat, este insa atat de simplu, incat toti copiii il fac, si acesta este unul din motivele pentru care aceasta varsta, a copilariei, este atat de fericita.
Concret, prin acest proces de personalizare ajungem sa nu mai privim natura doar ca pe un peisaj, ci ajungem sa o simtim ca pe o fiinta vie, cu constiinta si, uneori, chiar cu personalitate. Este ca atunci cand vorbim in gand unui copac, descarcandu-ne sufletul in fata lui, cand mangaiem usor o floare care ne incanta sau cand zambim unui fluture care ne zboara prin fata ochilor. Si nu se pune problema de a deveni irationali, de "a da in mintea copiilor", ci de a ne redescoperi capacitatile creative, de a ne redescoperi capacitatea de a ne juca si de a fi spontani, pana la urma.
Sa ne intoarcem de unde am fugit: la natura
Cine n-a cunoscut, in anii inocenti ai copilariei, vraja unui arbore batran, a unui colt de padure sau a unui mal singuratic de pe o apa curgatoare? Misterul atat de tulburator al acestor parti ale Naturii se poate redescoperi si la varsta adulta, iar sfintii si artistii chiar vorbesc de un Suflet viu al Naturii, care poate fi simtit. Iar simtirea acestui Suflet ne readuce spontan intr-un echilibru care ne-a fost harazit inca de la facerea lumii, si fara de care nu putem exista. Pentru ca, mai mult ca orice, in lumea noastra, Natura reprezinta pentru fiecare dintre noi, tanar sau batran, bogat sau sarac, intelectual sau truditor cu mainile, o zona de optimism si lumina. O zona de lumina pe care o putem redescoperi chiar in primavara aceasta, facandu-ne timp sa mergem intr-o padure, intr-un parc sau pe malul inverzit al unei ape, unde sa avem cateva minute de liniste. Acolo vom face un exercitiu simplu, care nu va dura mai mult de un sfert de ora:
* ne vom alege un copac sau o floare care sa ne placa
* il vom admira mai intai in nemiscare vreme de 2-3 minute
* intr-o deplina tacere interioara, ii vom mangaia usor cu palma frunzele, simtindu-le atingerea, mai moale sau mai aspra, mai calda sau mai racoroasa...
* dupa ce am facut cunostinta, putem - daca simtim nevoia - sa-i impartasim, vorbindu-i in gand, grijile sau necazurile noastre, sperantele si asteptarile noastre
* la sfarsit ii vom zambi si, in gand, ii vom adresa cateva cuvinte de multumire.
Exercitiul de mai sus este doar un model de metoda de intrare in comuniune sufleteasca cu natura, el putand fi adaptat la modul nostru de a fi si de a simti. Esenta acestei tehnici si a altora ca ea este insa aceeasi: sa devenim constienti ca natura "vie" este aceea de care avem nevoie si sa nu mai privim natura "ca peisaj", ca un decor pe care il vedem cu mintea plecata in alta parte. Iar daca dorim cu adevarat sa ne identificam cu natura, sa credem in puterea ei tamaduitoare, terapia cu arbori, pe care o vom prezenta in continuare, ne poate ajuta foarte mult.

Terapia cu arbori

Pana acum ne-am obisnuit ca terapia cu arbori sa presupuna un imprumut al nostru de la ei, de muguri, de scoarta, de flori, sau macar de ceva frunze din coroana lor deasa. Sunt insa cercetari foarte serioase care arata ca exista si un alt mijloc de a interactiona cu copacii in scop terapeutic decat consumul lor efectiv. Cum? Tacand, iubindu-i si simtindu-i, redescoperindu-ne astfel capacitatea de a comunica cu natura, de a inmagazina in noi energia sa vindecatoare si inepuizabila. De fapt, fiecare specie de arbore moduleaza aceasta energie vindecatoare a naturii in felul sau propriu, contactul cu ea fiind indicat - la fel ca un medicament - pentru anumite afectiuni, pentru anumite temperamente si nevoi sufletesti. Pentru a ajunge, insa, sa comunicam cu un arbore prin simturi si prin emotii, ne trebuie un pic de practica si de metoda.
In clinici din Franta, Elvetia sau Germania, de multe decenii pacientii care au nevoie de sustinere si regenerare sufleteasca sunt invatati sa interactioneze cu copacii si cu padurea. Sistematic, ei ajung sa cunoasca, sa devina familiari cu arborele sau arborii lor preferati, primii pasi ai acestei cunoasteri facandu-se dupa un soi de ritual, care inglobeaza cam tot ceea ce am prezentat pana acum in acest articol, adica: singuratatea, tacerea, capacitatea de a contempla in nemiscare, puterea de a personifica sau, altfel spus, de a privi cu sufletul natura. Exercitiul de baza prespune trei etape simple:
1. Contemplarea in nemiscare a arborelui, vreme de cinci minute, timp in care toata atentia este absorbita de privelistea formei trunchiului si a ramurilor, a culorii scoartei, a frunzelor, a fiecarui detaliu din anatomia copacului ales.
Ca sa vindece, natura trebuie sa fie "simtita"
2. O cunoastere de aproape, tactila si olfactiva, a arborelui, caruia ii vom atinge cu mana si cu obrajii scoarta si ramurile, ii vom adulmeca aroma, ii vom simti caldura sau racoarea trunchiului.
3. Imbratisam sau, daca avem rezerve fata de acest gest, ne lipim cu spatele de copacul ales, inchizand ochii si cautand sa simtim la nivel pur afectiv "sufletul" copacului, energia sa. In aceasta ultima etapa, semnul reusitei tehnicii este resimtirea unei linisti interioare profunde si extrem de lucide, dar si a unor caracteristici... emotionale, legate de specificul fiecarei specii
de arbore. Pentru ca asa cum vom vedea, fiecare specie a padurii are un complex de caracteristici foarte bine conturate, care au fost remarcate de catre cei care au descoperit terapiile cu arbori, si confirmate de sutele si miile de pacienti care au experimentat direct beneficiile terapeutice ale acestora. Iata, in continuare, un foarte succint ghid de terapie sufleteasca facuta cu ajutorul diferitelor specii de arbori:
* Mesteacanul mai este numit si arborele blandetii si al consolarii, fiind cel care ne ajuta sa depasim starile de soc emotional, cum ar fi cel produs de un accident, de o veste neplacuta sau de pierderea cuiva drag. In lumea copacilor, mesteacanul este o specie extrem de rezistenta, de adaptabila, flexibila. Prin reflexie, energia sa este favorabila acceptarii schimbarilor, oricat de neplacute, dar si adaptarii la un mod de viata nou, gasirii unor resurse sufletesti pentru a face fata situatiilor neprevazute.
* Fagul este, in schimb, un simbol al fortei, al stabilitatii si al increderii. Este unul din cei mai puternici arbori de la noi, cu un trunchi masiv, dintr-un lemn cu o fibra extrem de rezistenta si o coroana care acopera o suprafata foarte mare. Foarte rar, fagul poate fi invadat de plante parazite, avand o energie puternica, protectoare. Sentimentul de incredere si de siguranta de sine exprimat de fag este de mare ajutor pentru cei care se confrunta cu instabilitate emotionala, pentru cei care se indoiesc mereu de propriile decizii si de propria valoare. Daca mesteacanul ne induce un soi de adaptabilitate, fagul ne invata sa fim puternici, sa infruntam cu curaj spaimele si sa le depasim, descoperindu-ne curajul si stabilitatea interioara. Este considerat unul din arborii care elimina anxietatea, panica si labilitatea psiho-emotionala.
* Bradul este considerat, in legendele si obiceiurile de pe tot cuprinsul Romaniei, un veritabil pod intre pamant si cer. Traditii pastrate pana in zilele noastre spun ca acest arbore poate fi un adevarat mijlocitor pentru oameni in fata Divinitatii. El ne ajuta sa ne eliberam de blocajele emotionale, de prejudecati si superstitii, sustinandu-ne in rugaciune, in post si in orice apel catre Dumnezeu.
Atunci cand avem nevoie de un miracol, de o rezolvare venita de Sus, o vizita la acest arbore, insotita de o rugaciune din inima, se pot dovedi salvatoare.
* Stejarul este un adevarat simbol al longevitatii, al consecventei si al fortei interioare, fiind considerat rege printre copaci. Are un trunchi si o coroana masive si extrem de puternice, iar in pamant dezvolta o radacina impresionanta, cu dimensiuni ce rivalizeaza cu cele ale ramurilor sale intinse spre cer. De aceea, despre stejar de spune ca trezeste in oameni resurse nebanuite, ajutandu-i sa realizeze lucruri despre care nu credeau ca vor fi vreodata capabili. La nivel emotional, aduce calm si stabilitate, eliminand mania, iritarea si ura. S-a observat statistic faptul ca persoanele care traiesc in preajma unei paduri sau chiar a unui singur stejar secular sunt mai longevive si mai putin predispuse la imbolnaviri. Secretul este extraordinara energie a acestui arbore, care ne ajuta sa inlocuim emotiile care ne scurteaza viata (manie, invidie, gelozie), cu sentimente sanatoase, cum ar fi cele de calm, de demnitate, generozitate.

Un strop de daruire

Am inceput acest articol vorbind despre terapia cu singuratate, si nu putem sa il incheiem fara a vorbi despre un alt fel de terapie, de data aceasta prin apropiere sufleteasca de oameni.
Magia primaverii
Si nu exista mod mai rapid, mai direct si mai profund de apropiere de semenii nostri decat prin daruirea dezinteresata. Pana nu demult, copiii, si cateodata si adultii, gaseau in dimineata de Paste cate o haina noua, un cos cu bunatati sau poate o podoaba ori macar un ou rosu. Nimeni nu trebuia sa stie cum au ajuns cadourile acolo si raspunsul la intrebarea: "Cine a adus acest dar?" era invariabil un joc emotional benefic. Si astazi se mai vorbeste despre iepurasul care aduce daruri de Paste, o legenda imprumutata din apus, dar, in realitate, traditia daruirii in aceasta perioada este impamantenita in locurile noastre din vremuri stravechi, probabil precrestine. Inaintasii nostri cunosteau, asa cum si noi ar trebui sa descoperim, darul facut din suflet, care nu are nevoie de lauda, de multumiri sau recompense. Darurile erau lasate discret, sub un pom inflorit, iar cel ce daruia era rasplatit "doar" de bucuria curata din sufletul sau, un suflet eliberat de povara asteptarilor si luminat de tainica fericire a prezentului.

Sursa mail

Ps.
Acest material mi-a relevant faptul ca am parcurs de-a lungul timpului acesti pasi instinctiv.Am fost persoana care mi-am dorit mereu sa fiu inconjurata de cei dragi dar am invatat cu timpul ,ca singuratatea nu este o pedeapsa ci un fapt firesc si cel mai bine este sa inveti sa traiesti SINGUR,inainte de a ramane SINGUR.Iubesc natura in totalitatea ei si stiu sa ma bucur de fiecare capodopera a ei.Incearca si tu si te vei simtii implinit.Nu te costa nimic si nu e greu de loc sa descoperi miracolele din preajma ta, daruite de natura!

REMEDIU PENTRU SUFLETUL ROMANULUI OBOSIT.....MUZEUL TARANULUI ROMAN..


O prezentare de excepţie!

Utilizează toate indicaţiile şi butoanele.
Cu butonul din stânga al mausului obţii diverse tipuri de perspectivă asupra încăperilor.
 Poţi solicita şi un ghid audio. Este ceva la care nu te aşteptai la noi.

 Vizionare placută !
Intrarea liberă.


Sursa mail

miercuri, 11 iulie 2012

STI-AI CA, UN BAT DE CHIBRIT POATE FII FOLOSIT CU SUCCES LA INDEPARTAREA UNEI CAPUSE?


Ai ghinionul sa te trezesti muscat de o capuse?
Un bat de chibrit cu, capul de fosfor inmuiat te scapa in cateva clipe de temuta ganganie.

Innebunita după aroma fosforului umed, căpusa este dispusă să părăseasca inclusiv corpul nostru, dacă simte acest miros prin apropiere.
Cu totii ne ferim copii de întepătura căpuselor, care după cum se cunoaste, răspandesc boala Lyme (Borrelioza).
Căpusa infiptă în pielea noastră poate fi îndepărtată cu ușurință cu ajutorul unui singur bat de chibrit.
Umezeste capul unui băț de chibrit, si descrie cercuri cu el, în jurul locului, unde este înfiptă căpusa. După câteva secunde căpusa isi va extrage singura capul, si se va urca pe bățul de chibrit, pentru a savura mirosul de fosfor ! 
Această metodă de îndepartare a căpuselor s-a dovedit a fi cea mai sigura și cea mai eficientă. Nu trebuie să purtăm grija riscului, ca prin apucarea corpului căpusei saliva acesteia să fie injectată în corpul nostru, si nici să se rupă capul insectei înfipte în piele.
Această metodă este răspandita numai prin calea directa, de la om la om, si nu se gaseste nici o explicatie pentru faptul, că media nu-o răspandeste deloc ?!    
Sursa mail

vineri, 29 iunie 2012

Solutie urgenta si eficace in caz de arsura!


Stii ce poti face in cazul in care ai ghinionul sa te oparesti sau sa te arzi ?
Ceea ce este scris in acest material are eficacitate de netagaduit.
Ghinionul sau neatentia a facut sa verific pe pielea mea acest remediu.Primisem sfatul pe mail ,l-am citit dis de dimineata.Am preparat apoi ceva dulce pentru cei din casa si la final am zis de ce nu, hai sa pun punga cu faina ramasa in frigider ca nu se stie cand voi avea ghinionul de a ma arde.
Iata care era sfatul la indemana oricui in caz de arsura.
In cazul in care te arzi sau oparesti acopera imediat zona afectata cu un strat gros de faina alba rece si mentinel cel putin 10 minute pe locul vatamat.
Daca mana este cea afectata e si mai simplu,i-ti poti baga mana in punga de faina si a o tine acolo timp de 10 minute.
Daca nu ai faina rece poti pune o panza curata peste stratul de faina si apoi o punga cu cuburi de gheata din congelator.
Daca folosesti acest remediu pe locul ars nu ramane nici o urma nici basicute nici roseata si senzatia de durere avuta imediat dupa producerea accidentului dispare.
Eu am patit-o chiar azi, m-am oparit cand am vrut sa strecor spanacul fiert.Asa ca punga de faina tinuta in frigider de dimineata nu a stat acolo degeaba.
Ma ustura mana asa de tare incat instinctiv mi-am bagat mana cu totul in punga cu faina si am urmarit pe ceas cu mirare cum intradevar la trecerea celor 10 minute a disparut si durerea si roseata si nici nu au aparut nici cunoscutele basicute cu lichid.
In materialul primit pe mail se spune ca aceasta metoda este eficace si la arsuri pe suprafete mari totul e sa se acopere toata suprafata arsa cu un strat gros de faina –rece daca e posibil.
Mie mi-a fost de folos, tie i-ti doresc doar sa stii ce poti face in caz de nevoie, dar sa nu trebuiasca sa o si folosesti !
Pentru orice caz pune o punga de faina la rece in frigider.Arsurile sunt fregvente in orice bucatarie-fac parte din gama micilor accidente domestice.

duminică, 24 iunie 2012

Cum poti trata ranile produse de diabet


Rani produse de diabet, tratament cu bai locale!

Vreme de doua saptamani,: in 2 litri de apa clocotita se pune o lingurita de musetel, o lingurita de galbenele si o lingurita de marul-lupului. Se fierbe totul 5 minute si se lasa sa se raceasca. Cand lichidul e caldut, se strecoara si se face baie 10 minute locului bolnav. Dupa baie se tamponeaza locul bolnav cu un tampon steril si se aplica un pansament curat. Este uimitor cum dispar toate celulele moarte de pe rana si din jurul ei si cum se regenereaza pielea.

Sursa mail

Stii ca, STAFIDELE sunt INAMICUL COLESTEROLULUI RĂU


STAFIDELE-
Stafidele sunt cele mai populare fructe uscate, folosite atât la pregătirea deserturilor tradiţionale, cât şi la prepararea salatelor sau a mâncărurilor exotice. Acestea se obţin din struguri fără sâmburi, cultivaţi de-a lungul ţărmului Mării Mediterane, în Grecia, Cipru sau Turcia, prin uscare la soare sau în cuptoare speciale.


Nu îngraşă
Stafidele sunt bogate în fructoză, un zahăr natural care poate fi transformat de organism, cu uşurinţă, în energie. S-a constatat că datorită lipsei grăsimilor şi a sării nu îngraşă, aşa cum se credea. Din acest motiv, se numără printre puţinele fructe dulci recomandate în curele de slăbire, bineînţeles consumate în mod limitat.


Previn depresia
Stafidele conferă un important aport de energie, au rolul de a tăia pofta de mâncare şi reduc riscul apariţei bolilor cardiovasculare. Datorită fructozei, o excelentă sursă de energie, consumul regulat de aceste fructe uscate combate oboseala şi previne depresia, fiind un tonic excelent. În acest sens, în special sportivilor, persoanelor în vârstă, tinerilor şi celor care depun un efort deosebit, fizic sau intelectual, li se recomandă cel puţin 50 g de stafide brune pe zi.


Tratează constipaţia
Stafidele nu sunt bogate doar în fructoză şi nu sunt recomandate doar datorită conţinutului mare de fructoză. Fibrele prezente în aceste fructe uscate contribuie la reducerea colesterolului rău, îmbunătăţesc funcţia intestinelor şi previn sau tratează constipaţia.
Problemele cu stomacul "încărcat" pot fi date uitării cu ajutorul unui pumn cu
stafide înmuiate într-un pahar cu apă şi lăsate peste noapte la macerat. Dimineaţa, acestea trebuie consumate pe stomacul gol, pentru a grăbi digestia şi pentru a elimina resturile alimentare neabsorbite de intestin.


Împiedică retenţia de lichide
Cantitatea uriaşă de potasiu previne retenţia de lichide, fluidizează sângele şi ajută la reducerea tensiunii arteriale. Stafidele sunt bogate şi în antioxidanţi, denumiţi polifenoli, care au un rol important în prevenirea apariţiei tumorilor maligne prin ajutarea celulelor să-şi păstreze funcţia normală, şi tratează stările febrile.
Magneziul din stafide reduce aciditatea stomacală, iar dacă le consumaţi în loc de desert vă puteţi regla digestia.


Constituie un aport important de fier
Aceste fructe uscate reprezintă o importantă sursă de fier, fiind recomandate în cazul anemiilor uşoare. Femeile însărcinate, cu grave carenţe de acest mineral, riscă să nască un copil cu aceleaşi probleme, care poate fi predispus la anemie. Pentru a preveni lipsa de fier din organism, viitoarele mămici trebuie să adopte o alimentaţie bogată în acest element. Dintre produsele nonanimale, stafidele sunt cele mai indicate în acest sens.


Reglează hormonii
Stafidele conţin şi boron, un mineral important pentru menţinerea oaselor sănătoase, care intervine în reglarea hormonilor şi în metabolismul vitaminei D. Boronul este indicat şi în osteoporoză, întărirea oaselor şi reducerea durerilor osoase, iar vitamina A, care chiar dacă este prezentă într-o cantitate mică, este benefică pentru sănătatea ochilor.
Recomandate femeilor de 50-70 de ani
Specialiştii sunt de părere că dieta pe bază de stafide are şi rolul de a creşte libidoul. În India există chiar un ritual în care cuplurile proaspăt căsătorite consumă la nuntă lapte cu stafide, pentru îmbunătăţirea libidoului. Dacă aveţi probleme de această natură, trebuie să ştiţi că pot fi rezolvate foarte simplu cu doar o mână cu stafide brune. Pentru început spălaţi-le bine cu apă şi apoi fierbeţi-le în puţin lapte. Consumaţi acest amestec după ce s-a răcit, de trei ori pe zi, până vă redobândiţi vigoarea sexuală.
Potrivit studiilor, consumul zilnic de stafide, însoţit de câteva minute de mers pe jos, reduce considerabil riscul apariţiei bolilor cardiovasculare în cazul femeilor cu vârsta între 50 şi 70 de ani.
Specialiştii au ajuns la concluzia că o cană cu stafide pe zi reduce pofta de mâncare şi nivelul colesterolului rău şi creşte, în schimb, cantitatea de colesterol bun, care previne ateroscleroza.



Reţetă gustoasă şi sănătoasă
Pentru a prepara această reţetă simplă de salată de varză cu stafide, aveţi nevoie de o varză roşie, o linguriţă cu vârf cu pudră de scorţişoară, o cană cu stafide aurii, câteva linguri cu ulei, sucul de la o jumătate de lămâie, un păhărel cu vin roşu, sare, piper şi o linguriţă cu miere. Primul pas constă în tăierea foarte fină a verzei şi adăugarea unei linguriţe rase cu sare. Amestecaţi bine pentru ca varza să se înmoaie. Apoi adăugaţi câteva linguri cu ulei, sucul de lămâie şi piperul măcinat. Puneţi stafidele, mierea şi scorţişoara în vin şi lăsaţi-le să stea circa 30 de minute în frigider. Turnaţi acest amestec peste salata de varză, acoperiţi cu o folie de plastic şi puneţi totul la rece timp de o oră înainte de a servi.

Pont! Stafidele brune sunt mai indicate decât cele aurii, deoarece conţin mai mulţi nutrienţi, precum vitaminele A şi C, calciu şi potasiu.

Sfat! Acidul oleanolic din stafide distruge bacteriile cauzatoare de carii şi de boli gingivale. Astfel, consumaţi câteva grame pe zi.

sursa mail